Corbul şi vulpea
Autor : Poezii pentru CopiiSoartă de povestitor…
Iarăşi v-am rămas dator,
Copii, cu o întâmplare…
Cică, vulpea,-ntr-o plimbare,
Dădu, pe o creangă joasă,
De un corb şi, pofticioasă,
Mimând că îi vine greu,
Întrebă:
– Tu ce ai face,
Corbule, în locul meu?
– Eu, vicleano, mi-aş freca,
Mmm, lăbuţele, aşa,
Ca de-o mare bucurie…
Apoi, ochii i-aş închide
Şi, visând marele-ospăţ,
Cred c-aş trece şi cu limba,
Mulţumit, peste mustăţi.
– Nu mă costă nimic, ştii,
Sfatul să-ţi urmez… Mersi.
– Ba te costă, zise corbul
De pe cea mai-naltă cracă,
Unde se sui cât vulpea
Ochii i-a închis…
Voi, dacă
Mai vedeţi un corb şi-o vulpe
La un loc, dar nu ştiţi care
Este mai isteţ din ei,
Amintiţi-vă atunci
Şi de mine, dragii mei.
după o poveste populară franceză