Sub cel roşu răsărit,
Lui Hristos Domnului nost’
Este-un măr mândru-nflorit

Cu crengile la pământ,
Unde-i Domnul adormit

Vine-un pâlc de porumbei,
Cu glasuri de îngerei

Ei pe lângă măr zburară
Şi Domnului cuvântară:

“Scoală, Doamne, nu dormi
Că nu-i vrme de dormit,

Că de când ai adormit
Lumea rău s-a păgânit”

Domnul cum îi auzea
El pe dată se scula,

Cădăruşa-n mână lua
Şi-un stâlpar de busuioc

Lumea, ţara colinda,
Pe copii îi boteza

Pe tineri îi cununa,
Pe bătrâni încreştina.

Voi copii sa fiti cuminti
Ne spunea bunicul nostru
-Nu-i suparati pe parinti
Ca se supara si Mosul

Sa va lustruiti papucii
Cismulite ori ghetute
Ordonate le-nsirati
Poate Mosul le v-a umple

Cu dulciuri si trenulete
Masinute si papusi
Jucarii de plus da Mosul
Poate v-a da si manusi

Si faceam ce-a zis bunicul
Ghetele le lustruiam
Ne culcam in patul nostru
Si pe Mosul-asteptam

Dimineata la trezire
Noi toti eram bucurosi
Nu s-a-ntamplat niciodata
Sa ne suparam pe Mos!

Sus pe cerul înstelat
Mândră stea s-a arătat
Şi cu flori de măr în mână
Se coboară peste stână
Lerui ler

Într-un grajd sărac de lemn
Din cetatea Betleem
Într-o iesle-n rece scut
Domnul lumii s-a născut
Lerui ler

Celui care-adus lumină
Şi peste acest pământ
Pace de la Domnul Sfânt
Laudând pe cel din cer
Lerui ler

Iar de către răsărit
Trei regi, trei magi au pornit
Lui Mesia de se-nchină,
Steaua Domnului lumină
Lerui ler

Jur în jur de-această masă
Este-o masă de mătasă

Oi, lerui Doamne

Dar la masă cine şade

Şade Domnul Dumnezeu
Cu doi sfinţi în jurul său

Oi, lerui Doamne

Al doilea colţ de masă

Şade Pătru, sfânt Sânpetru
Ş-al treilea colţ de masă
Şade Ion, Sântion

Ş-al patrulea colţ de masă
Şade şi jupânul gazdă
Tot închină c-un pahar

C-un pahar galbin de ceară.
Din fundu’ paharului
Strigă spicul grâului

“Io pe unde mă rodesc
Toată lumea-o-mbogăţesc”
Din creasta paharului

Strigă viţa vinului
“Io pe unde mă ivesc
Toată lumea-o-nveselesc”

Din toarta paharului
Strigă floarea soarelui
“Io pe unde mă rodesc

Toată lumea-o-ncălzesc”
Din buza paharului
Strigă floarea mirului

“Io pe unde mă rodesc
Toată lumea-ncreştinesc”
Rămâi gazdă sănătoasă

Ca colinda de frumoasă,
Tu găzdoaie, vesel, bun
C-ai ajuns sfântul Crăciun

Seara crăciunului nost’
Mare bucurie-o fost
Si-a fost bucurie-n lume
De-aşa mare minune [bis]

Iosif cu sfânta Maria
Pornit-au călătoria
Şi-au ajuns într-un oraş
Şi-au cerut puţin sălaş

Să îi lase să se culce
Noaptea-n drum să nu-i apuce
Iar oamenii din cetate
I-au răspuns cu răutate.

Du-te, du-te şi ne lasă
Că n-ai loc la noi în casă.
Atunci Preasfânta Fecioară
Ieşi din oraş afară.

Şi-au ajuns la cei săraci
La un grajd cu nişte vaci
Sosi vremea la Maria
Ca să nască pe Mesia.

Şi-a născut un prunc frumos
Şi-l numea Isus Hristos
Care cu puterea sa
Va înţelepţi lumea

Io am douăzeci de oi [bis]
Şi i-oi duce Lui, mei doi [bis]

Iaca şi io am vreo zece
Şi i-oi duce şi-un berbece

Şi io că-s mai ţighinaş
I-oi duce şi vreo tri caşi

Că aşa ni-i rânduiala
Să ne plătim zeciuiala

Că aşa ni-i scris în lege
Să plătim un an din zece

Doamne, Împărate sfinte,
Primeşte şi-a noastră cinste

Primeşte-o şi de la noi
Că suntem păstori de oi.

Se luară măicuţa [bis]
Tăt pă râu, pă râu în jos
Şi si-o pus fiuţu’ jos

Să să spele pă obraz.
Până maica s-o spălat
Fiul la cer s-o-nălţat

Tăt în cer printre îngeri
Tăt în surle şi-n cântări

Îngerii lui Dumnezău
N-aţi văzut fiuţul meu

Noi poate că l-am văzut
Bine nu l-am cunoscut

Mititel înfăşăţel
În scutec de bumbăcel
Strălucea haina pe el

Naşterea ta Hristoase
Dumnezeul nostru,
Răsărit al lumii,
Lumina cunoştinţei

Că întru dânsa
Ceia ce slujeau stelelor
De la stea s-au învăţat
Să se închine ţie

Soarelui dreptăţit
Şi să te cunoască pe tine
Răsăritul cel de sus,
Doamne mărire Ţie.

Coborât-a, coborât

Ziurel de ziuă

Îngerul Domnului sfânt
La păstori în Viflaem
Aproape de Rusalem.
Păstorii l-au întrebat
Ce veste aduci în sat:
“Veste bună voi vesti
De voi toţi veţi veseli.
Pe la cântători târziu
Maica Sfânt-a născut fiu,
L-a născut pe fân scat
Şi al lumii împărat”